Modul profesionist de a lucra cu cei mai ieftini!

Tabel solicitare

Tip Tranzactie:
Nume(*):
Telefon:
E-mail(*):
Oras:
   
Comentariu
   
 

Succesiune

Notiunea de succesiune desemneaza transmiterea unui patrimoniu, fractiune de patrimoniu sau a unor bunuri singulare de la o persoana fizica decedata la una sau mai multe persoane fizice sau juridice în fiinta.


FELURILE SUCCESIUNII


1.Succesiunea legala este cea care se face în virtutea legii, în cazul în care de cujus
(persoana decedata) nu lasa testament, acesta nu este valabil, este caduc ori nu cuprinde dispozitii referitoare la bunurile succesorale – se mai numeste ab intestat, adica fara testament.
2.Succesiunea testamentara este cea care se face în virtutea vointei persoanei decedate, manifestate pe timpul cât aceasta a fost în viata prin una din formele de testamente prevazute de lege.
3.Succesiunea conventionala se poate realiza printr-o donatie de bunuri viitoare, care poate avea ca obiect fie întregul patrimoniu ce îl va lasa donatorul la moartea sa, fie o fractiune din acesta, fie unele bunuri anume individualizate.


CARACTERELE JURIDICE ALE TRANSMISIUNII SUCCESORALE


1.Este o transmisiune mortis causa. Art. 651 C.civ. ,,succesiunile se deschid prin moarte”. Dar cum prin moarte pier doar pers. fizice, rezulta ca regulile transmisiunii succesorale sunt aplicabile doar în cazul pieirii unor asemenea persoane, nu si celor juridice. Succesiunea este o transmisiune specifica, ea se delimiteaza net de toate celelalte transmisiuni patrimoniale, care nu se pot realiza decât între persoane în fiinta la data când survin.
2.Este o transmisiune universala.
3.Este o transmisiune unitara. În principiu, patrimoniul este un tot unitar, adica nefractionat, transmisiunea acestuia prin succesiune se realizeaza de asemenea în mod unitar, adica dupa aceleasi reguli, fara a se face vreo distinctie între bunurile succesorale dupa natura ori provenienta acestora.
4.Este o transmisiune indivizibila. Indivizibilitatea transmisiunii succesorale denota faptul ca mostenirea nu poate fi acceptata în parte, renuntându-se la rest.


DESCHIDEREA MOSTENIRII


Prin deschiderea succesiunii se întelege faptul ce da nastere transmisiunii succesorale. Potrivit art. 651 C.civ. ,,succesiunile se deschid prin moarte”. Moartea unei persoane fizice poate fi constatata direct prin examinarea cadavrului sau declarata pe cale judecatoreasca.


DATA DESCHIDERII MOSTENIRII


Data deschiderii nu poate fi decât momentul mortii celui care lasa mostenirea.


CONDITIILE CERUTE DE LEGE PENTRU A PUTEA MOSTENI


1.Capacitatea succesorala. Art. 654 C.civ. prevede ca persoana care succede sa existe la momentul deschiderii succesiunii.
Persoanele care au capacitate succesorala:
-persoanele fizice în viata la data deschiderii succesiunii.
-persoanele disparute. Cel disparut este socotit în viata daca nu a intervenit o hotarâre declarativa de moarte ramasa definitiva.
-persoanele concepute dar nenascute la data deschiderii succesiunii. Drepturile copilului sunt recunoscute de la conceptiune, însa numai daca el se naste viu.
-persoanele juridice în fiinta la data deschiderii succesiunii. Persoanele juridice au capacitate succesorala la data dobândirii personalitatii juridice în conditiile legii.
Persoanele care nu au capacitate succesorala:
persoanele fizice predecedate si persoanele juridice care au încetat sa aiba fiinta.
incapacitati speciale de a dobândi anumite bunuri prin succesiune.
a.cetatenii straini si apatrizii nu pot dobândi dreptul de proprietate asupra terenurilor.
b.certificatele de proprietate nu pot fi înstrainate catre persoane fizice sau persoane juridice straine.
comorientii. sunt persoanele care, având vocatie succesorala una fata de alta, decedeaza în aceeasi împrejurare fara a se putea stabili daca una a supravietuit celeilalte si, deci, cine pe cine mosteneste.
2.Nedemnitatea succesorala. În cazul mostenirii legale se mai cere o conditie negativa: aceea ca mostenitorul sa nu fie nedemn. Nedemnitatea sau nevrednicia consta în decaderea din dreptul de a mosteni a succesibililor vinovati de savârsirea unor fapte grave fata de defunct sau de memoria acestuia.
Cazurile de nedemnitate:
Atentatul la viata celui care lasa mostenirea ( sa existe din partea succesibilului o actiune intentionata de ucidere sau o tentativa de ucidere a celui despre a carui mostenire este vorba; sa existe o hotarâre judecatoreasca de condamnare a succesibilului vinovat).
Acuzatia capitala calomnioasa împotriva celui care lasa mostenirea. Este acuzatia care poate duce la condamnarea la moarte. Este inoperanta, deoarece pedeapsa cu moartea a fost abolita în legislatia româna.
Nedenuntarea omorului a carui victima a cazut cel despre a carui mostenire este vorba.
Efectele nedemnitatii.
Fiind o pedeapsa civila care opereaza în virtutea legii, nedemnitatea face ca mostenitorul vinovat sa fie înlaturat de la succesiunea persoanei fata de care s-a facut culpabil de faptele expres si limitativ prevazute de lege.
a.În raport cu ceilalti mostenitori, nedemnul este obligat sa restituie toate bunurile pe care le-ar detine în calitate de mostenitor legal al defunctului.
b.În raport cu tertii, problema care se pune este aceea a soartei juridice a actelor încheiate de nedemn cu privire la bunurile succesorale în intervalul de timp de la data deschiderii succesiunii si pâna în momentul constatarii nedemnitatii.
c.În raport cu descendentii nedemnului, acestia nu pot veni la mostenirea unui ascendent prin reprezentarea nedemnului, ci numai în nume propriu.
3.Vocatia (chemarea) succesorala. Este conferita fie de lege, fie de vointa lui de cujus prin testament sau contract de donatie de bunuri viitoare.Determinarea persoanelor cu vocatie la mostenirea unei persoane decedate poarta denumirea de devolutiune succesorala.


DEVOLUTIUNEA LEGALA A MOSTENIRII


În principiu legea cheama la mostenire rudele apropiate ale defunctului (indiferent daca legatura de rudenie rezulta din casatorie, din afara casatoriei ori din adoptie), precum si pe sotul supravietuitor. Rudenia este legatura bazata pe descendenta unei persoane dintr-o alta persoana sau pe faptul ca mai multe persoane au un ascendent comun. În primul caz, rudenia este în linie dreapta, iar în cel de-al doile caz, în linie colaterala. Rudenia în linie dreapta poate fi ascendenta sau descendenta.
Potrivit art.659 C.civ. ,, succesiunile sunt deferite copiilor si descendentilor defunctului, ascendentilor si rudelor sale colaterale”.
Ordinea de preferinta în care rudele defunctului sunt chemate de lege la mostenire este stabilita de art.669-675 C.civ., prin stabilirea a patru clase de mostenitori:
clasa I- clasa descendentilor în linie dreapta, este alcatuita din copiii defunctului, nepotii, stranepotii acestuia, fara limita de grad.
clasa a II a- clasa ascendentilor si colateralilor privilegiati, cuprinde parintii defunctului, fratii si surorile acestuia, precum si descendentii acestora pâna la gradul IV inclusiv.
clasa a III a- clasa ascendentilor ordinari, cuprinde bunicii, strabunicii defunctului, fara limita de grad.
clasa a IV a- clasa colateralilorordinari, cuprinde rudele în linie colaterala ale defunctului, altele decât cele din clasa a II a pâna la gradul IV inclusiv (matusile, verii primari, fratii si surorile bunicilor defunctului).
Gradul de rudenie se stabileste astfel:
în linie dreapta, dupa numarul nasterilor. Fiul si tatal sunt rude de gradul întâi, nepotul de fiu si bunicul sunt rude de gradul al doilea.
în linie colaterala,dupa numarul nasterilor, urcând de la una dintre rude pâna la ascendentul comun si coborând de la acesta pâna la cealalta ruda. Fratii sunt rude de gradul al doilea, unchiul si nepotul de frate sunt rude de gradul al treilea, verii primari sunt rude de gradul al patrulea.
Principiile generale ale devolutiunii legale a mostenirii si exceptiile de la acestea
1.Principiul prioritatii clasei de mostenitori în ordinea stabilita de lege între mostenitorii din clase diferite.Sunt chemati la mostenire mostenitorii din clasa I, cu excluderea celor din clasele II, III, IV. În lipsa mostenitorilor din clasa I sau daca acestia sunt renuntatori sau nedemni, vin la succesiune mostenitorii din clasa a IIa. La fel se procedeaza si în celelalte doua cazuri. Prioritatea chemarii la mostenire este ordinea claselor de mostenitori stabilita de lege si nu gradul de rudenie cu defunctul. Prin exceptie de la aceasta regula, sotul supravietuitor, care nu este inclus în nici una din cele patru clase de mostenitori, vine la mostenire în concurs cu fiecare clasa de mostenitori; el nici nu înlatura, dar nici nu este înlaturat de la mostenire, indiferent de clasa de mostenitori chemata la mostenirea defunctului.
2.Principiul proximitatii gradului de rudenie cu defunctul între mostenitorii din aceeasi clasa. Între mostenitorii din aceeasi clasa au prioritate la mostenire cei care sunt în grad mai apropiat de rudenie cu defunctul. Prin exceptie, în clasa a IIa de mostenitori, parintii defunctului, care sunt rude de gradul întâi, nu înlatura de la mostenire pe fratii si surorile defunctului, care sunt rude de gradul al doilea, venind împreuna la mostenire.
3.Principiul împartirii mostenirii în parti egale (pe capete) între rudele din aceeasi clasa si acelasi grad. În cazul în care la mostenire vin mai multi mostenitori din aceeasi clasa si acestia au acelasi grad de rudenie cu defunctul, mostenirea se împarte pe capete, adica în atâtea parti egale câti mostenitori sunt.

 

Acte necesare dezbatere succesiune:

-          Certificate de deces defunct / casatorie daca e cazul;

-          Acte de stare civila mostenitori (act identitate, certificat de nastere, certificat casatorie)

-          Certificate de atestare fiscala pentru bunurile din masa succesoala;

-          Acte proprietate bunuri ce compun masa succesorala;

-          Extrase cont actualizate ( pentru actiuni sau sume de bani);

-          Prezenta a cel putin un mostenitor pentru deschiderea procedurii sucesorale;

-          Alte acte necesare dupa verificarea celor de mai sus.

 

Nota:  Ultimul domiciliu al defunctului trebuie sa fie in Bucuresti sau alta tara (daca era cetatean roman la deces) pentru a dezbate succesiunea un notar din Bucuresti.